Definita cuvantului blestemat
BLESTEMÁT, -Ă (‹ blestema) adj., s. m. și s. f. 1. (Persoană) care formează obiectul unui blestem. ♦ Pictori blestemați = nume dat artiștilor postimpresioniști de la sfîrșitul sec. 19 și începutul sec. 20, considerați atît din punct de vedere al operei cît și al nonconformismului social un pericol pentru societatea vremii. 2. (Om) ticălos, rău, nemernic (în comportări). ♦ Adj. Nefavorabil, neprielnic.

Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu blestemat
REVĂRSAT1 s. n. (În sintagma) Revărsatul zorilor (sau zilei) sau revărsat de zori (sau de ziuă) = timpul când se luminează de ziuă, zori de zi. – V. revărsa. Vezi definitia »
ACOTILEDONÁT, -Ă I. adj. (despre plante) cu embrionul fără cotiledoane; acotiledon. II. s.f. pl. clasă de plante cu embrionul neformat înainte de germinare. (< fr. acotylédoné/s/) Vezi definitia »
COINCULPÁT, -Ă, coinculpați, -te, s. m. și f. Inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală. [Pr.: co-in-] – Din fr. coinculpé. Vezi definitia »
ROTÁT, -Ă, rotați, -te, adj. 1. Care are formă de roată, rotund; înfoiat; întins în formă de roată. 2. (Despre părul calului; p. ext. despre cai) Cu pete de altă culoare decât restul părului. – Roată + suf. -at. Vezi definitia »
OXALÁT, oxalați, s. m. Sare sau ester al acidului oxalic, întrebuințat în medicină, în vopsitorie și în industrie. – Din fr. oxalate. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z