bușteán (bușténi), – 1. Trunchi de copac tăiat. – 2. (Rar) Lemn ars. – Var. boștean, (Mold.) buștihan. – Mr. buștină „funingine”. Origine necunoscută. Pușcariu, Dacor., III, 657, propusese săs. bumstam, din germ. Baumstamm „trunchi de copac”, care nu prezintă dificultăți în privința folosirii generale a cuvîntului, dar care nu corespunde prezenței din mr., și nici der. buștenit, adj. (înnegrit); buștină, s. f. (negură, întunecime); buștușag, s. n. (înv., Trans., incendiu, devastare). În toți acești der. pare a se recunoaște un reprezentant al lat. bustum „ars” sau „rug”. Vezi definitia »

OMOHIOIDIÁN adj., s. n. (mușchi digastric) care se întinde oblic pe gât, omoplat și osul hioid. (< fr. omo-hyoïdien) Vezi definitia »

SATÁN s. m. v. satană. Vezi definitia »

TORTONIÁN s.n. (Geol.) Subetaj al celui de-al doilea etaj mediteranean al miocenului. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / < fr. tortonien]. Vezi definitia »

werfenián² (-ni-an) s. n. Vezi definitia »