KIESERÍT [CHI-ZE-] s. n. sulfat hidratat natural de magneziu, din care se prepară sarea amară. (< germ. Kieserit, fr. kiesérite) Vezi definitia »

DEFINÍT, -Ă adj. 1. (despre cuvinte, noțiuni) explicat; precizat. ♦ (lingv.) articol ~ = articol care, atașat substantivului, arată că obiectul denumit de acesta este cunoscut, individualizat; articol hotărât. 2. (bot.; despre organe) cu o creștere limitată. (< definit) Vezi definitia »

METACAOLINÍT s. n. produs instabil, prin deshidratarea caolinului la anumite temperaturi. (< fr. métakaolinite) Vezi definitia »

LĂRGÍT², -Ă, lărgiți, -te, adj. Care a devenit mai larg, mai cuprinzător, mai amplu. – V. lărgi. Vezi definitia »

ASCUȚÍT², -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ♦ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită. 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți. Vezi definitia »