PLANCTONOFÁG, -Ă, planctonofagi, -ge, adj. (Despre animale acvatice) Care se hrănește cu plancton. – Din plancton (după cuvinte ca ihtiofag, bacteriofag etc.). Vezi definitia »

bedreág (bedreáguri), s. n. – 1. Scăunel de cizmar. – 2. Capră de căruțaș. Origine necunoscută. După Cihac, din sl. bedro „femur”; însă derivarea nu este clară. DAR îl leagă de mag. bederegni „a rostogoli”, „a face să se rostogolească”; iar Scriban se gîndește la germ. Brett(er)dach „colibă”. Vezi definitia »

tocmág, tocmáși, s.m. (reg.) 1. ciocănaș. 2. (la pl.) tăiței, tocmăgei. Vezi definitia »

HOGEÁG, hogeaguri, s. n. 1. (Reg.) Coș (la o casă); horn, fumar. 2. (Înv.; în forma ogeac) Numele unui corp de trupă; loc sau local unde stătea acest corp. [Var.: ogeác s. n.] – Din tc. ocak. Vezi definitia »

hinág s.m. (reg.) mărăcini cu ghimpi tari ce cresc orizontal. Vezi definitia »