TIOFÉN s. n. substanță organică, cu însușiri asemănătoare benzenului, din gudroanele cărburilor de pământ. (< fr. thiofène) Vezi definitia »

ANTIPATOGÉN, -Ă adj. care combate boala. (< engl. antipathogen) Vezi definitia »

DOLMÉN s.n. Monument funerar megalitic, alcătuit dintr-o piatră plată așezată orizontal pe două pietre verticale. [< fr. dolmen, cf. celt. tolmen – masă de piatră]. Vezi definitia »

EBÉN s. n. abanos. (< fr. ébène, lat. ebenus) Vezi definitia »

SILÉN¹ s.m. Personaj din mitologia greacă, mentorul lui Dionysos – simbol al bețivilor; satir. [< fr. Silène]. Vezi definitia »