FONIÁTRU, -Ă s.m. și f. Medic specialist în foniatrie. [< fr. phoniatre]. Vezi definitia »

ELECTROMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea diferențelor de potențial electric. [< fr. électromètre]. Vezi definitia »

VICEPRIM-MINÍSTRU s. m. locțiitor de prim-ministru. (< vice- + prim-ministru) Vezi definitia »

SPIROMÉTRU, spirometre, s. n. Aparat pentru măsurarea capacității de respirație a plămânilor. – Din fr. spiromètre. Vezi definitia »

SINÍSTRU, -Ă adj. 1. (Liv.) De stânga; stâng. 2. Groaznic, înspăimântător, înfiorător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. // s.n. (Rar) Dezastru, calamitate, prăpăd, urgie. [< fr. sinistre, cf. lat. sinister – stâng; prevestitor de nenorociri]. Vezi definitia »