FARINGOLARINGÍTĂ, faringolaringite, s. f. Boală care constă în inflamarea concomitentă a faringelui și a laringelui. – Din fr. pharyngo-laryngite. Vezi definitia »

HEMOLIZÍNĂ, hemolizine, s. f. Substanță de origine vegetală, animală sau de natură imună, caracterizată prin proprietatea de a descompune și dizolva globulele roșii, eliberând hemoglobina. – Din fr. hémolysine. Vezi definitia »

EXEGÉZĂ s.f. 1. (Liv.) Interpretare, lămurire a unui text (din punct de vedere filologic, istoric etc.). 2. Interpretare critică a cărților Bibliei. [< fr. exégèse, cf. gr. exegesis – explicație]. Vezi definitia »

AMĂREÁLĂ, amăreli, s. f. 1. (Proprietarea de a avea) gust amar. 2. Mică plantă erbacee cu flori albastre, roșii sau (rar) albe, întrebuințată contra afecțiunilor pulmonare (Polygala vulgaris); șopârliță. – Din amărî + suf. -eală. Vezi definitia »

pe rudă și pe sămânță expr. tututor fără excepție. Vezi definitia »