Definita cuvantului divan
DIVÁN, divane, s. n. I. Canapea fără spătar, pe care se poate ședea sau dormi. II. 1. (În Imperiul Otoman) Consiliu cu atribuții politice, administrative și juridice, alcătuit din cei mai înalți demnitari; (în țările românești) sfat domnesc. ◊ Divan ad-hoc v. ad-hoc. ♦ Adunare, ședință a divanului (II 1). ♦ Sală, clădire în care se adunau membrii divanului (II 1); sediul divanului; p. gener. loc de adunare și de consfătuire. 2. (Înv.) Judecată, proces. ◊ Expr. (Glumeț) A face (cuiva) divan pe spinare = a bate (pe cineva). III. Culegere postumă de versuri aparținând unui poet oriental. [Pl. și: divánuri] – Din tc. divan.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu divan
BABILONIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Babilon; babilonic. ♦ s. n. dialect akkadian vorbit în Mesopotamia. (<fr. babylonien) Vezi definitia »
MUZICIÁN, -Ă, muzicieni, -e, s. m. și f. Persoană care compune sau execută compoziții muzicale. ♦ Persoană care cunoaște arta muzicii (1). [Pr.: -ci-an] – Din fr. musicien. Vezi definitia »
LIGURIÁN, -Ă adj. din Liguria. ◊ (s. n.) dialect din nordul Italiei, vorbit în provincia Liguria. (< fr. ligurien) Vezi definitia »
GĂIETÁN, găietane, s. n. V. găitan. Vezi definitia »
drăgán (drăgáni), s. m. – Adragant. Germ. Dragant, prin intermediul pol. dragant (Tiktin). Înv. Vezi definitia »