ALITERÁȚIE, aliterații, s. f. Repetarea aceluiași sunet sau a unei combinații de sunete în cuvinte care se succed, pentru efecte de rimă sau de stil. – Fr. allitération. Vezi definitia »

VIGÍE s.f. Stâncă în formă de coloană ascuțită, al cărei vârf nu iese la suprafața mării. [< fr. vigie]. Vezi definitia »

IGNÍȚIE s. f. (Tehn.) Procedeu de aprindere prin intermediul unui ignitor; (impr.) aprindere (la automobil). – Din fr. ignition. Vezi definitia »

OROLOGERÍE, (2) orologerii, s. f. (Înv.) 1. Meseria ceasornicarului. 2. Ceasornicărie. – Din fr. horlogerie (după orologiu). Cf. it. orologeria. Vezi definitia »

senamichíe (-íi), s. f. – Plantă (Cassia angustifolia). – Var. senamechie, siminichie. Mr. simănichie. Tc. (arab.) senameki (Șeineanu, II, 332), cf. ngr. σιναμιϰή. Vezi definitia »