șutilícă², șutilíci, s.m. (reg. și fam.) copil care are obiceiul de a șterpeli. Vezi definitia »

EPENTÉZĂ s.f. Introducere a unei consoane între două sunete greu de pronunțat. [Cf. fr. épenthèse, gr. epenthesis]. Vezi definitia »

BIRTĂȘÍȚĂ, birtășițe, s. f. Soția birtașului; femeie care ține un birt. – Din birtaș + suf. -iță. Vezi definitia »

scorobánă, scorobáne, s.f. (reg.) deal de mică înălțime, de forma unei căciuli. Vezi definitia »

DUMÍNICĂ, duminici, s. f. Ultima zi a săptămânii, folosită de obicei ca zi de repaus legal. ◊ Loc. adj. De duminică = (despre haine) care se poartă în zilele de sărbătoare; care este de calitate (mai) bună. ♦ (Adverbial) În prima duminică următoare zilei în care ne aflăm; (art.) în fiecare duminică. [Var.: dumínecă s. f.] – Lat. [dies]dominica. Vezi definitia »