GALSTÚC s. n. Cravată. (din rus. galstuk < germ. Halstuch) Vezi definitia »

ȘTUC s.n. v. stuc. Vezi definitia »

coltúc (coltuce), s. n. – 1. Cot. Cu acest sens se folosește numai cu un gest de zeflemea, care constă în arăta cu cotul, indicînd un refuz nepoliticos. – 2. Ornament triunghiular. – 3. Colț de pîine. – 4. Traversă, bîrnă. – Var. cultuc. Tc. koltuk „braț, cot, colț” (Cihac, II, 569; Șeineanu, II, 141; Lokotsch 1199; Ronzevalle 140). Cf. Iordan, BF, I, 110. Vezi definitia »

NANSÚC s.n. (Text.) Țesătură foarte subțire de bumbac sau de mătase. [< fr. nansouk]. Vezi definitia »

tuzlúc (-ci), s. m. – Tureatcă, pulpar. Tc. tuzluc (Șeineanu, II, 371; Lokotsch 2094), cf. ngr. τουζλούϰι, alb., bg., sb. tuzluk. Vezi definitia »