RECURSÓRIU, -IE adj. (Jur.) Prin care se exercită dreptul de recurs. [Pron. -riu. / cf. fr. récursoire]. Vezi definitia »

LAPIDÁRIU, lapidarii, s. n. Colecție de pietre mari sculptate sau gravate (basoreliefuri, statui, pietre de mormânt etc.); loc în care se păstrează o astfel de colecție. [Var.: lapidárium s. n.] – Din lat. lapidarium. Vezi definitia »

STILOPÓDIU s. n. expansiune vegetală în formă de disc la baza stilului. (< lat. stylopodium, fr. stylopode) Vezi definitia »

GHIU, ghiuri, s. n. Bară de lemn sau de metal, fixată cu un capăt de partea inferioară a arborelui (4) din pupa¹ unei nave cu pânze, de care se leagă marginea de jos a velei. – Din fr. gui. Vezi definitia »

onorariu sau bacșiș ce se dă lăutarilor Vezi definitia »