Definita cuvantului boboc
BOBOC, Alexandru (n. 1930, Dumbrava, jud. Mehedinți), filozof român. M. coresp. al Acad. (1991), prof. univ. la București. Preocupat de filozofia culturii și filozofia limbajului („Confruntări de idei în filozofia contemporană”). Monografii de istorie a filosofiei („Kant și neokantianismul”).

Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu boboc
MÁLȘTOC s. n. Baghetă de care pictorii își sprijină mâna în care țin pensula pentru a nu atinge suprafața de pictat, a trasa contururi precise sau linii drepte. (cf. germ. Malstock < malen = a picta + Stock = baghetă, baston, băț; engl. mahlstick, maulstick < trad. parț. a neerl. maalstok < malen = a picta (< neerl. medie < mal = marcă, pată, semn) + stok = băț, baghetă, vergea) [și Das grosse Wörterbuch der deutschen Sprache, MW] Vezi definitia »
RECIPRÓC, -Ă adj. (despre fapte, fenomene, sentimente) care acționează unul asupra celuilalt. ♦ (mat.) ecuație ~ă = ecuație care, pe lângă orice soluție dată, admite ca soluție și valoarea inversă a acesteia; teoremă ~ă (și s. f.) = teoremă ale cărei premise sunt concluziile altei teoreme și invers; judecăți če = judecăți în care subiectul uneia poate deveni predicatul celeilalte și invers; reflexiv ~ = reflexiv care arată că acțiunea este făcută simultan de două subiecte, fiecare dintre acestea suferind efectele acțiunii celuluilt. ◊ (despre convenții, obligații) care angajează în egală măsură părțile contractante; mutual. (< fr. réciproque, lat. reciprocus) Vezi definitia »
DIPLODÓC, diplodoci, s. m. Specie de reptilă dinozauriană fosilă, amfibie, erbivoră. – Din fr., lat. diplodocus. Vezi definitia »
ANDRÓC, androace, s. n. (Reg.) Fustă de flanelă sau de lână. – Săs. angderrock, onderrock. Vezi definitia »
PREBARÓC, -Ă adj. care a precedat barocul. (< fr. prébaroque) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z