CONSTRÍCȚIE s.f. v. constricțiune. Vezi definitia »

OXIDÁȚIE s.f. Oxidare. [Gen. -iei, var. oxidațiune s.f. / cf. fr. oxydation]. Vezi definitia »

RINOFONÍE s.f. (Med.) Rinolalie. [Gen. -iei. / cf. it. rinofonia]. Vezi definitia »

CATEGORÍE s. f. 1. noțiune fundamentală care exprimă proprietățile și relațiile esențiale și generale ale obiectelor și fenomenelor realității. 2. grup de ființe, obiecte, fenomene de același fel, sau asemănătoare între ele. ♦ ~ socială = grup social care reunește parțial trăsăturile unei clase sociale. ◊ grupă în cadrul unei ramuri sportive, stabilită, în raport cu greutatea corporală a concurenților, după performanțele realizate sau după vârstă. (< fr. catégorie, lat. categoria, gr. kategoria) Vezi definitia »

DACTILOLOGÍE s.f. Mijloc de înțelegere (între surdomuți) prin semne convenționale făcute cu degetele; dactilofazie. [Gen. -iei. / < fr. dactylologie, cf. gr. daktylos – deget, logos – vorbire]. Vezi definitia »