OMOGENIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a omogeniza. ◊ amestecare a componenților unui sistem eterogen spre a se obține un amestec cu aceeași compoziție în toată masa lui. 2. (metal.) tratament termic care se aplică anumitor aliaje pentru a se obține omogenitate fizică, chimică și structurală a materialului. 3. concordanță, unitate a sonorității vocilor într-un cor. (< omogeniza) Vezi definitia »

URMARE Vezi definitia »

VARIOLIZÁRE s. f. în trecut, metodă de imunizare în variolă, prin inocularea unui virus spre a provoca o formă benignă care să preîntâmpine o formă mai gravă de variolă. (după fr. variolisation) Vezi definitia »

BALTIMORE [bɔltimɔ:], oraș în NE S.U.A. (Maryland), în apropiere de G. Chesapeake; 2,34 mil. loc. (1988, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Port (34 mil. t trafic, 1985). Mare centru siderurgic (uzinele concernului „Bethlehem Steel Corporation”). Constr. navale, de avioane (uzinele „Martin”), echipament electronic, metalurgia cuprului, rafinarea petrolului, produse chimice și alim. Universitate (1791). Academie de științe (1797). Muzeu de artă, galerii de artă veche. Conservatorul „Peabody”. Vezi definitia »

BROȘÁRE, broșări, s. f. Acțiunea de a broșa; broșat¹, legat¹. – V. broșa. Vezi definitia »