cólnă (cólne), s. f. – Șopron, acoperiș lîngă grajd, mai ales pentru a proteja plugul sau trăsura. Sl. koln(ic)a (Cihac, II, 70; Berneker 548; DAR), cf. ceh. kolna „magazie pentru trăsuri”, mag. kolna „cîrciumă”. Punctul de plecare este kolo „roată”, cf. colb, colac. De aici și colnic, s. n. (drum povîrnit, urcuș; deal, colină), cf. bg. kolnik „drum de care”; colnar, s. n. (monticul); și probabil, colnici, vb. (despre oi, a picoti, a moțăi; a hoinări); colniță, s. f. (colină; Trans., grajd). Vezi definitia »

RAFÁLĂ s.f. 1. Pală, bătaie de vânt (scurtă, bruscă și puternică). 2. Serie continuă de focuri trase cu o armă automată. [< fr. rafale]. Vezi definitia »

IGNÁMĂ, igname, s. f. Plantă exotică cu tuberculi foarte mari, bogați în amidon și comestibili (Cardum gardineri sau Dioscorea batatas). [Var.: ignám, -i s. m.] – Din fr. igname. Vezi definitia »

ALVEOLÍZĂ s. f. distrugere a țesuturilor alveolare dentare. (< fr. alvéolyse) Vezi definitia »

UNDÍNĂ s.f. v. ondină. Vezi definitia »