VINÁR, vinari, s. m. (Pop.) Podgorean; negustor, vânzător de vinuri. – Vin + suf. -ar. Vezi definitia »

CENTIÁR, centiari, s. m. Unitate subdivizionară de măsură pentru terenuri, egală cu a suta parte dintr-un ar. [Pr.: -ti-ar] – Din fr. centiare. Vezi definitia »

VOCABULÁR s. n. 1. totalitatea cuvintelor unei limbi; lexic. ♦ ~ activ = totalitatea cuvintelor folosite în mod curent de cineva; ~ pasiv = totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii nu le utilizează decât accidental. ◊ totalitatea cuvintelor caracteristice limbii unei epoci, a unui domeniu de activitate, a unui stil, scriitor etc. 2. dicționar de proporții reduse; glosar. 3. (inform.) mulțime de simboluri cu care se pot forma cuvinte. (< fr. vocabulaire, lat. vocabularium) Vezi definitia »

DIPOLÁR, -Ă adj. referitor la dipoli. (< fr. dipolaire) Vezi definitia »

SCÂRȚÁR, scârțari, adj., s. m. (Reg.) (Om) meschin, zgârcit. – Scârț + suf. -ar. Vezi definitia »