BALANSIÉR, balansiere, s. n. 1. Dispozitiv sau piesă a unui mecanism, a cărei oscilație reglează mișcarea unei mașini sau a unui instrument. 2. Organ al unui mecanism, în formă de pârghie cu două brațe, care transmite prin oscilație o mișcare alternativă. 3. Prăjină sau bară de care se servesc dansatorii pe sârmă pentru a-și menține echilibrul. [Pr.: -si-er. – Var.: (3, înv.) balanțiér s. n.] – Fr. balancier. Vezi definitia »

TRÉILER, treilere, s. n. Remorcă joasă de mare capacitate, folosită în construcții, pentru transportul elementelor prefabricate grele, de beton armat. – Din engl. trailer. Vezi definitia »

OFIȚER s. m. grad militar de la sublocotenent până la general. (< pol. oficer, rus. ofițer, fr. officier, germ. Offizier) Vezi definitia »

metacaracter (metacharacter). Caracter cu semnificație specială. Pentru a fi folosite, metacaracterele trebuie citate (quote, în limba engleză), prin plasarea caracterului backslash („\”) înaintea fiecăruia dintre ele. Metacaracterele pot fi utilizate în diverse scopuri; astfel, în expresiile regulate sunt folosite pentru alcătuirea unor construcții, cu rolul de a identifica anumite secvențe de caractere într-un text. De exemplu, caracterul „ Vezi definitia »

sicriér, sicriéri, s.m. (reg.) meșteșugar care face sicrie. Vezi definitia »