BUNÍȚĂ, bunițe, s. f. Bunică. – Din bună + suf. -iță. Vezi definitia »

TAUTOGRÁMĂ s. f. poezie ale cărei versuri încep cu aceeași literă. (< fr. tautogramme) Vezi definitia »

HIDROBICICLÉTĂ s. f. ambarcație de agrement pusă în mișcare printr-un mecanism cu pedale. (< fr. hydrobicyclette) Vezi definitia »

MUZICÚȚĂ, muzicuțe, s. f. Mic instrument muzical de suflat; armonică de gură. ♦ (Arg.) Gură (considerată ca organ al vorbirii); p. ext. scandal, ceartă. – Muzică + suf. -uță. Vezi definitia »

BALALÁICĂ s.f. Instrument muzical cu trei coarde, compus dintr-o cutie de rezonanță triunghiulară. [Pron. -lai-că. / < rus. balalaika]. Vezi definitia »