MENÍT, -Ă, meniți, -te, adj. 1. Care are menirea, rostul, misiunea, sarcina (de a...); care are scopul (să...); hotărât, sortit, destinat, ursit, predestinat. 2. (În credințe și superstiții) Descântat; vrăjit, fermecat. – V. meni. Vezi definitia »

RÂCĂLUÍT adj. v. râcălui. [Sinonime] Vezi definitia »

NELIPÍT, -Ă, nelipiți, -te, adj. Care nu a fost lipit cu sau de ceva. – Ne- + lipit². Vezi definitia »

PIROLUZÍT s.n. Bioxid natural de mangan. [Var. piroluzită s.f. / < fr. pyrolusite]. Vezi definitia »

MIGMATÍT, migmatite, s. n. Rocă metamorfică provenită prin pătrunderea magmei granitice în rocile sedimentare. [Var.: migmatítă s. f.] – Din fr. migmatite. Vezi definitia »