POMĂZUÍT, -Ă, pomăzuíți, -te, adj. (Înv.) 1. (Despre domni, mitropoliți, episcopi) Uns, miruit, învestit (cu o demnitate). 2. (Rar) Uns cu pomadă; pomădat. Ochii ei sticleau și era pieptănată și pomăzuită, de-i sta părul lins. ISPIRESCU, U. 21. Vezi definitia »

streșinít¹ s.n. (reg.) facerea unei streșini (la garduri sau la porți); acoperirea cu streașină a gardului sau a porții. Vezi definitia »

PREASLĂVÍT, -Ă, preaslăviți, -te, adj. Demn de admirație, de laudă; slăvit, lăudat. – Prea + slăvit. Vezi definitia »

PRIMINÍT adj. v. PRIMINI. [DLRM] Vezi definitia »

STUHUÍT, -Ă, stuhuiți, -te, adj. (Reg.) Cu acoperiș de stuf. – Din stuh. Vezi definitia »