BUȘÉU, bușeuri, s. n. Prăjitură cu nuci, cremă, frișcă sau ciocolată. – Din fr. bouchée. Vezi definitia »

OPIACÉU, -ÉE adj., s. n. (medicament) care conține opiu. (< fr. opiacé) Vezi definitia »

PLANȘÉU s.n. 1. Element de construcție făcut de obicei din beton armat, care separă două etaje ale unei clădiri, care alcătuiește partea pe care se circulă a unui pod etc. ♦ Planul inferior al unei cavități subterane. 2. (Anat.) Perete musculos care delimitează la bază o cavitate. [Pron. -șeu, pl. -ee, -uri. / cf. fr. plancher]. Vezi definitia »

CORÉU s. m. troheu. (< lat. choreus) Vezi definitia »

ARHÉU s. m. (fil.) termen care exprimă esența tuturor fenomenelor, prototipul tuturor lucrurilor și ființelor; forță vitală; principiu. (< fr. archée, lat. archeus, gr. arkhe) Vezi definitia »