trompă, trompe s. f. (glum.) 1. nas mare. 2. cordon de aspirator. Vezi definitia »

SUBARMÓNICĂ s.f. (Fiz.) Componentă armonică a unei mărimi periodice. [După fr. sous-harmonique]. Vezi definitia »

INCOMPETÉNȚĂ s. f. lipsă de competență. (< fr. incompétence) Vezi definitia »

FORTĂREÁȚĂ s.f. Punct întărit cu fortificații și dotat cu o garnizoană permanentă; cetățuie. ◊ Fortăreață zburătoare = avion greu, de bombardament, blindat puternic. [< fr. forteresse]. Vezi definitia »

marcoávă (marcoáve), s. f. – Lichea, femeie ușoară. Origine necunoscută. În Munt. S-ar putea lega cu sb. mrkva „morcov”, cf. sp. lechuguina; sau în loc de *marțoafă, cf. marțafoi. Vezi definitia »