BARITÍNĂ (‹ fr.) s. f. (MINER.) Sulfat natural de bariu, de culoare alb-gălbuie, pînă la cenușie, cu luciu sidefos și aspect de agregate granulare sau sub formă stalactitică. Se formează prin procese foarte variate: hidrotermale, de precipitație și diageneză în mîluri de mare adîncă. Se utilizează în ind. chimică, a pielăriei și la săparea sondelor pentru îngreunarea noroiului de foraj; barită. Vezi definitia »

OOGENÉZĂ s.f. Formarea ovulului animal; ovogeneză. [< fr. oogenèse, cf. gr. oon – ou, genesis – naștere]. Vezi definitia »

GANGLIOPLÉGICĂ adj. f. v. ganglioplégic¹. [DOOM 2] Vezi definitia »

MINIATÚRĂ, miniaturi, s. f. 1. Operă de artă plastică (în special pictură) de dimensiuni reduse, lucrată cu multă finețe și minuțiozitate. ◊ În miniatură = a) (loc. adj.) de proporții reduse; b) (Loc. adv.) pe plan restrâns, limitat; în mic. ♦ Desen ornamental sau figurativ executat în culori, care împodobea vechile cărți și manuscrise (religioase). ♦ Spectacol sau emisiune radiofonică sau de televiziune cu numere artistice de mici proporții. 2. Obiect de dimensiuni reduse; spec. obiect de mici dimensiuni care reproduce, la o scară mult redusă, un alt obiect. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. miniature, it. miniatura, germ. Miniatur. Vezi definitia »

VINEGRÉTĂ s.f. 1. Trăsurică cu două roți, acoperită, care era trasă de un om. 2. (și adj.) vinograd. [< fr. vinaigrette]. Vezi definitia »