STATUÁR, -Ă, statuari, -e, adj., s. f. 1. Adj. Privitor la statui, care ține de sculptarea statuilor. ♦ Ca o statuie; monumental. 2. S. f. Arta statuară (1); (concr.) operă statuară. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. statuaire, lat. statuarius. Vezi definitia »

valvulár adj. m., pl. valvulári; f. valvuláră, pl. valvuláre Vezi definitia »

AVATAR, avataruri Vezi definitia »

tăpșár, tăpșári, s.m. (reg.) om sărac locuind în casele altora, plătind tapșă (v.). Vezi definitia »

ZMEURÁR, zmeurari, s. m. (Bot.) Zmeur. [Pr.: zme-u-] – Zmeur + suf. -ar. Vezi definitia »