ștrengăríre, ștrengăríri, s.f. 1. (înv.) vagabondare, hoinăreală, golăneală. 2. (pop.) comportament care denotă neastâmpăr, vioiciune și umor, pozne și ghidușii. Vezi definitia »

AUTOCONDÚCERE s.f. Conducere a activității sociale, economice etc. de către însăși colectivitatea respectivă sau de către reprezentanții ei. [< auto¹- + conducere]. Vezi definitia »

întufoșáre s.f. (înv.) creștere stufoasă, îndesire. Vezi definitia »

strucináre, strucinări, s.f. (înv. și reg.) strivire, zdrobire. Vezi definitia »

SILICIFIÉRE s. f. 1. transformare a rocilor în minerale din grupa silicei (opal, calcedonie, cuarț etc.). 2. depozitare a siliciului în țesuturi. (după fr. silicification) Vezi definitia »