Definita cuvantului bonaventura
BONAVENTURA, Giovanni di Fidanza (c. 1217-1274), filozof și teolog italian. Călugăr franciscan, episcop, apoi cardinal. Continuator al tradiției augustiene și critic al lui Toma d’Aquino. A considerat posibilă cunoașterea lui Dumnezeu numai prin experiența mistică („Călăuza sufletului întru Dumnezeu”, „Despre ridicarea artelor liberale spre teologie”). Canonizat în 1482.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bonaventura
ÎMBUJORÁ, îmbujorez, vb. I. Refl. (Despre obraji) A se înroși, a se aprinde (ca un bujor); (despre oameni) a se înroși la față. ♦ Tranz. fact. (Rar) A face să se înroșească. – În + bujor. Vezi definitia »
DECONTRACTURÁ vb. tr. a decontracta (un mușchi. (< fr. décontracturer) Vezi definitia »
a închide fereastra expr. (șc.) a nu copia după fițuică; a nu folosi metode frauduloase de copiere în timpul unui examen. Vezi definitia »
MARMORÁ vb. I. tr. A colora dând aspect de marmură (unui material). [< germ. marmorieren]. Vezi definitia »
PERSEVERÁ vb. I. intr. A rămâne ferm și constant la o idee, a persista într-o acțiune; a stărui. [Cf. fr. persévérer, lat. perseverare]. Vezi definitia »