căptúh, căptúhuri, s.n. (reg. înv.) căptușeală de pânză pentru piepții și spatele cămășilor țărănești. Vezi definitia »

vruh (-hi), s. m. – Lăcustă. Mgr. βροῦχος, cf. sl. vruchŭ (Cihac, II, 467; Tiktin). Sec. XVII, înv., pare cultism. Vezi definitia »

cruh (-huri), s.n. – (Mold.) Pietricică. Sl. kruchŭ „bucată”, rut. krucha „piatră”, sb. kruh „colț de pîine”. Circulă și (în Trans.) în forma crînf, s.n. (colț de pîine), cu infixul nazal și modificarea finalei, ca în praf, vîrf; și în numeroase forme der.: crihan, crifan, crifoi, clihan, călhan, cîlfan, cîlfete, s.n. (Trans. și Mold., colț de pîine), cf. rut. kricha (DAR). Der. cruhos, adj. (tare); crîmpoi, s.n. (bucată); crîmpei, s.n. (fragment, bucată), cuvînt folosit curent, care se pune în legătură în general cu sl. krǫpŭ „mic”; krǫpĕti „a contacta” (Cihac, II, 80; Byhan 316; Pușcariu, Lr., 291), cf. curpen; crîmpi, vb. (Trans., a face ghemotoc); crîmpiță, s.f. (Trans., încurcătură, încîlceală a urzelii la război; încurcătură, belea; greutate; greșeală); crîmpot, s.n. (fragment, bucată); crîmpoți (var. crîmpoti, crîmpota), vb. (a face bucăți; a rupe, a sfîșia; a desface, a anihila); crîmpoțeală, s.f. (acțiunea de a face bucăți); crîmpoșie, s.f. (varietate de struguri). Vezi definitia »

buh (búhuri), s. n. – Zvon; faimă. Pol., rus. buch „zgomot” (Cihac, II, 30; DAR); cf. buc. Se folosește în Mold. Vezi definitia »

oslúh (-huri), s. n. – Amendă. Sb. osluhivati „a asculta”. Termen administrativ, înv., cf. Pintea, Cercetări istorice, XIII, 143-5. Vezi definitia »