Definita cuvantului bontire
BONTÍRE (‹ bont) s. f. Teșire a muchiei unui obiect, cu formarea unei suprafețe aproximativ cilindrice.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bontire
omizíre, omizíri, s.f. (înv.) revărsatul zorilor. Vezi definitia »
ÎNVIERȘUNÁRE s. f. v. înverșunare. Vezi definitia »
SERVÍRE s.f. Acțiunea de a servi. [< servi]. Vezi definitia »
PRECONCENTRÁRE, preconcentrări, s. f. (Min.) Operație prin care o substanță minerală este îmbogățită prin înlăturarea unei părți de steril. – După fr. préconcentration. Vezi definitia »
SEMNÁRE s.f. Acțiunea de a semna și rezultatul ei; iscălire; semnat. [< semna]. Vezi definitia »