CONDÉNS, condensuri, s. n. 1. Rezultat al condensării vaporilor. 2. Fenomen de infiltrare a condensului (1) de apă în combinație cu unele specii de ciuperci în pereții locuințelor. – Din condensare (derivat regresiv). Vezi definitia »

CONSÉNS s.n. Înțelegere, acord, identitate de păreri, armonie. [< lat. consensus]. Vezi definitia »

PRETÍNS, -Ă, pretinși, -se, adj. Care trece sau vrea să treacă ceea ce nu este; fals, aparent. – V. pretinde. Vezi definitia »

CONTRASÉNS s.n. Sens opus celui normal. [< fr. contresens]. Vezi definitia »

cvádrans, cvadránse, s.n. (înv.) a patra parte dintr-o moștenire. Vezi definitia »