PLACÁ vb. tr. I. 1. a acoperi cu un strat de metal subțire un alt metal. 2. a furnirui (mobile) cu lemn scump. 3. a aplica o foaie de material rigid pe un obiect. II. 1. a apăsa cu forță pe un lucru; a insista. 2. (rugbi) a opri un adversar să pătrundă către buturile proprii, imobilizându-l cu mâinile. 3. (muz.) a executa viguros, deodată, la pian, toate notele unui acord. 4. (av.) a ateriza pe verticală. (< fr. plaquer) Vezi definitia »

DEZACIDIFICÁ vb. I. tr. A anula caracterul acid al unei substanțe, a face să-și piardă aciditatea. [Cf. fr. désacidifier]. Vezi definitia »

BÎRCA, com. în jud. Dolj, pe Desnățui; 4.842 loc. (1991). Expl. de balast. Vezi definitia »

1.fobie(frica) de numarul 13 Vezi definitia »

necá, nec, vb. I (înv. și reg.) 1. a omorî prin înec, prin asfixiere în apă; a înneca. 2. a omorî; a ucide (prin sugrumare). 3. a înnăbuși, a năpădi. 4. (despre ape) a trage la fund (omorând prin asfixiere). 5. a inunda, a potopi. Vezi definitia »