NEOBIȘNUÍT, -Ă, neobișnuiți, -te, adj. Care iese din comun, care are un caracter aparte, unic; p. ext. extraordinar. ♦ Straniu, bizar, curios, ciudat. [Pr.: ne-o-] – Ne- + obișnuit. Vezi definitia »

poncăít, -ă, adj. (reg.) care se mișcă cu greutate, încet; care lucrează încet, fără spor, mocoșit, mocăit, moșmondit; care lucrează neatent. Vezi definitia »

OOLÍT, oolite, s. n. Formație sferică sau elipsoidală constituită dintr-un material (calcit, aragonit, fosfat de calciu etc.) dispus concentric prin precipitarea mineralelor în jurul unui nucleu (grăunte de nisip, fragment de cochilie etc.). – Din fr. oolithe. Vezi definitia »

INTROVERTÍT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care își îndreaptă atenția mai ales spre viața sa interioară. (< fr. introverti) Vezi definitia »

înveștít, înveștítă, adj. (înv.) V. învăscút. Vezi definitia »