VELÍT s. m. 1. soldat din infanteria ușoară romană, în fruntea legiunilor sau între cohorte și centurii. 2. soldat din armatele napoleoniene cu însărcinări de infaterie ușoară. (< fr. vélite, it. velite) Vezi definitia »

SCORMONÍT s. n. Scormonire. – V. scormoni. Vezi definitia »

chirchilít, -ă, (cherchelít, -ă), adj. (pop.) amețit (de băutură); băut, beat, afumat. Vezi definitia »

nehalit, -ă, nehaliți, -te adj. (vulg.) 1. flămând, înfometat, nemâncat. 2. lacom, pofticios. Vezi definitia »

PUBLICARISÍT adj. v. publicarisi. [Sinonime] Vezi definitia »