Definita cuvantului albăstrime
ALBĂSTRÍME, (2) albăstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastră. 2. Întindere de culoare albastră; spațiu albastru. 3. (Înv., peior.) Termen cu care țăranii numeau uneori pe cei îmbrăcați orășenește; (prin restricție) ciocoime. ♦ Partidul conservator (al boierilor). – Din albastru2 + suf. -ime.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu albăstrime
ECHINODÉRME s.n.pl. Încrengătură din care fac parte animale marine nevertebrate acoperite cu spini, al căror țesut dermic secretă un schelet calcaros; (la sg.) animal din această încrengătură. [Sg. echinoderm. / < fr. échinodermes, cf. gr. echinos – arici, derma – piele]. Vezi definitia »
opincăríme s.f. (înv.) țărănime, lume rurală. Vezi definitia »
BĂIEȚÍME s. f. (Rar) Mulțime de băieți. – Din băiat + suf. -ime. Vezi definitia »
PLASMODÉSME s.f.pl. (Bot.) Firișoare microscopice de protoplasmă. [< fr. plasmodesmes, cf. gr. plasma – formație, desma – legătură]. Vezi definitia »
a purta pe palme (pe cineva) expr. a îngriji foarte bine (față de cineva); a răsfăța (pe cineva). Vezi definitia »