ắstălalt pr. m., adj. pr. m., g.-d. ắstuilalt, pl. ắștialalți, g.-d. ắstorlalți; f. ắstălaltă, g.-d. ắsteilalte, pl. ástelalte, g.-d. ắstorlalte Vezi definitia »

salt adv. 1. (înv. și reg.) singur, neînsoțit (de trupe, de escortă). 2. cel puțin, doar, numai. Vezi definitia »

ȘPALT¹ s.n. 1. (Poligr.) Zaț cules sub formă de coloană lungă; probă de tipar luată după acest zaț, pe care se fac corecturile. 2. Strat de piele-gelatină, obținut în urma operației de secționare a pielii de prelucrat. [Pl. -turi, (s.m.) -ți. / < germ. Spalte]. Vezi definitia »

ELECTRONVÓLT s.m. Unitate de energie folosită în fizica nucleară, egală cu energia câștigată de un electron accelerat cu o diferență de potențial de un volt. [< fr. électronvolt]. Vezi definitia »

CONSÚLT s. n. examinare a unui bolnav de către o comisie medicală pentru stabilirea diagnosticului și indicarea tratamentului. (< lat. consultum) Vezi definitia »