ingeníu s.m. (înv.) pătrundere a minții, agerime, perspicacitate, sagacitate, geniu. Vezi definitia »

CAFEGÍU, cafegii, s. m. 1. (În trecut) Proprietar al unei cafenele; cel care prepara sau vindea cafele. 2. (Înv.) Slujitor la curtea domnească însărcinat cu prepararea și servirea cafelelor. 3. (Fam.) Băutor pasionat de cafea (2). – Tc. kahveci. Vezi definitia »

GÁLIU s. n. metal moale alb-cenușiu, foarte ușor fuzibil. (< fr. gallium) Vezi definitia »

ÓȚIU s. n (rar) lenevie, trândăvie; tihnă. (< lat. otium, it. ozio) Vezi definitia »

PASÁGIU s. n. v. pasaj. Vezi definitia »