AMFETAMÍNĂ s.f. (Biol.) Substanță care excită scoarța cerebrală, înlăturând temporar somnul și foamea; benzedrină. [< fr. amphétamine]. Vezi definitia »

PALEOBOTÁNICĂ s.f. – V. paleobotanic (1) [DEX'98] Vezi definitia »

GIRODÍNĂ s. f. giravion la care rotorul, antrenat de un motor, asigură sustentația și mișcările verticale, deplasarea pe orizontală fiind obținută printr-un alt motor. (< fr. girodyne) Vezi definitia »

cúcă (cúci), s. f. – Culme izolată și golașă, stîncă. Probabil cuvînt identic cu ciucă, ce are același sens; pentru alterarea fonetismului, cf. ciocan – cocean, ciocîrlă – cocîrlă, etc. Ar putea fi și formație regresivă, plecînd de la cucui 2, sau cel puțin formă influențată de acest ultim cuvînt. Este puțin probabilă der. directă din lat. cucullus (REW 2359). După Pascu, Beiträge, 9, din bg. kuka. Pentru DAR, ar putea fi cucă „femela cucului”, datorită izolării și singurătății ei, ipoteză destul de ciudată, Iordan, BF, VI, 184-7, admite identitatea cu ciucă, dar preferă să plece de la lat. *cucca. Vezi definitia »

DELITESCÉNȚĂ s. f. 1. dezagregare a unui corp, țesut etc. prin absorbție de apă. 2. dispariție subită a unei tumori, a unei inflamații. 3. perioada de incubație a unui parazit. (< fr. délitescence) Vezi definitia »