urgént (-tă), adj. – Grabnic. It. urgente, fr. urgent. – Der. urgență, s. f., din it. urgenza, fr. urgence; urgenta, vb. (rar, a grăbi, a accelera). Vezi definitia »

CONTESTÁNT, -Ă adj. care discută, pledează. (< fr. contestant) Vezi definitia »

GUVERNĂMÂNT s. n. 1. guvernare. ♦ formă de ~ = formă de conducere politică a unui stat. 2. (în unele țări) unitate teritorial-administrativă condusă de un guvernator. (< fr. gouvernement) Vezi definitia »

ANTRENÁNT, -Ă adj. Care atrage, care stimulează (la ceva); atrăgător; distractiv. [Pl. -nți, -nte. / cf. fr. entraînant]. Vezi definitia »

Instrument religios folosit in practica unor culte religioase pentru colectare de substante necesare savarsirii unui ritual magic Vezi definitia »