BÓRGHIS s.n. (Poligr.) Corp de literă de nouă puncte tipografice, folosit în special pentru culegerea articolelor de ziar. [< germ. Borgis]. Vezi definitia »

peripiísis, s.n. (înv.) 1. grijă. 2. afabilitate, curtoazie, politețe. Vezi definitia »

ÁRSIS s.n. (op. tesis) Silaba neaccentuată în versificația antică ; ridicare a vocii. ♦ Accent tonic. [< fr., lat., gr. arsis]. Vezi definitia »

MANUSCRÍS, -Ă adj., s.n. (Operă, lucrare, text) scris de mână (azi și dactilografiat); netipărit. [Var. manuscript s.n. / cf. fr. manuscrit, lat. manuscriptum < lat. manus – mână, scribere – a scrie, după scris]. Vezi definitia »

HÝBRIS s. n. (Lit.) Mândrie nemăsurată a unui individ, supraapreciere a forțelor și libertății sale în confruntarea cu destinul (considerate ca surse ale tragicului în teatrul antic). [Pr.: hübris] – Cuv. gr. Vezi definitia »