cușníță, cușníțe, s.f. (reg.) 1. vatră de piatră pe care lucrează fierarul sau potcovarul și pe care își așează uneltele de lucru; fierărie, făurărie, potcovărie. 2. unealtă a dulgherului sau a rotarului; cobâlă, corniță, scaun de înspițat roata. Vezi definitia »

VĂNÚȚĂ, vănuțe, s. f. Diminutiv al lui vană. Vezi definitia »

GEROIGIÉNĂ s. f. ansamblu de reguli privind modul de viață rațional al bătrânilor. (< gero- + igienă) Vezi definitia »

zdrobitúră (rar) s. f., g.-d. art. zdrobitúrii; pl. zdrobitúri Vezi definitia »

pițirígă, pițiríge, s.f. (reg.) pietricică plată aruncată de copii pe luciul bălții, ca să facă salturi; pișpirigă. Vezi definitia »