piscărúș, piscărúși, s.m. (reg.) pasăre migratoare, cu coadă lungă, pe care o mișcă mereu; codobatură. Vezi definitia »

ȚIPÍȘ, țipișuri, s. n. (Reg.) Pantă abruptă, povârniș, pripor. Vezi definitia »

CEAUNÁȘ, ceaunașe, s. n. Diminutiv al lui ceaun. [Pr.: cea-u-] – Ceaun + suf. -aș. Vezi definitia »

MESTECĂNÍȘ, mestecănișuri, s. n. Pădure de mesteceni; grup de mesteceni. – Mesteacăn + suf. -iș. Vezi definitia »

iaváș adv. – Încet, binișor, fără grabă. Tc. yavaș (Löwe 21; Lokotsch 946; Graur, GS, VI, 332), cf. ngr. γιαβάς, alb. javaš. Se folosește frecvent cu reduplicare, cf. agale. Vezi definitia »