AFLUÍ vb. IV intr. (Rar; despre sânge) A se îngrămădi într-un punct al corpului. ♦ (Fig.) A se îmbulzi. [P.i. 3 -uiește, ger. -uind. / < fr. affluer, cf. lat. affluere]. Vezi definitia »

BISTRIȚA BÎRGĂULUI, com. în jud. Bistrița-Năsăud; 4.537 loc. (1991). Cherestea. Stație de c. f. Vezi definitia »

păjuí, păjuiésc, vb. IV (înv.) a scobi; a lămbui. Vezi definitia »

ASMĂȚÚI s. m. V. hasmațuchi. Vezi definitia »

șlefuí (-uésc, -ít), vb. 1. A netezi un perete. – 2. A pili, a poliza. – 3. A lustrui, a glănțui. – Var. șlifui. Germ. schleifen, prin intermediul pol. šlifować (Cihac, II, 390; Borcea 208). – Der. șlefuială, s. f. (lustruit); șlefuitor, s. m. (lustruitor). Vezi definitia »