LOIALITÁTE, loialități, s. f. Însușirea de a fi loial; sinceritate, lealitate. [Var.: loaialitáte s. f.] – Loial + suf. -itate. Vezi definitia »

sterpitáte s.f. (înv.) sterilitate; sterpitudine. Vezi definitia »

FULGERÉȘTE adv. (Rar) Iute ca fulgerul. – Fulger + suf. -ește. Vezi definitia »

PENDÍNTE adj. inv. 1. în curs de judecată; asupra căruia nu s-a luat o hotărâre. 2. subordonat cuiva, care depinde de... (< lat. pendens, -ntis, fr. pendant) Vezi definitia »

BUNĂTÁTE, (1 3, II) bunătăți, s. f. I. 1. Însușirea de a fi bun, înclinarea de a face bine; p. ext. îndurare, milă, blândețe; bunețe. 2. Bunăvoință, amabilitate. ◊ Expr. Ai bunătate (sau bunătatea) ori fă bunătatea (să...) = te rog, fii bun (să...). 3. Faptă bună, binefacere. 4. Gust bun, plăcut. II. (Concr.) 1. (La pl.) Mâncare sau băutură (foarte) bună. 2. (Mai ales la pl.) Lucru de calitate (foarte) bună. 3. (La pl.) Averi, bogății. – Lat. bonitas, -atis. Vezi definitia »