tipós (tiposuri), s. n. – Tip, imagine, figură. Ngr. τύπος (Murnu 57). Sec. XVII, înv. Este dubletul lui tip, s. n. (tip, individ), din fr. type; der. tipic, adj., din fr. typique; tipesă, s. f., din fr. typesse; prototip, s. n., din fr. prototype. Cf. tip. Der. tiposi, vb. (a forma, a compune), sec. XVII, înv., din ngr. τυπόνω, viitor τυπώσω (Tiktin), poate cuvînt identic cu a tiposi, vb. (Trans. de N, a conveni, a-i veni bine). Vezi definitia »

CĂRPĂNÓS, -OÁSĂ, cărpănoși, -oase, adj., s. m. și f. (Depr.) Zgârcit, avar. – Et. nec. Vezi definitia »

MORVÓS, -OÁSĂ adj. Care are morvă; răpciugos. [< fr. morveux, it. morvoso]. Vezi definitia »

scălciós, scălcioásă, adj. (înv.) încâlcit, câlțos. Vezi definitia »

plopós, -oásă, adj. (înv.; despre suprafețe de teren) cu plopi, care are plopi; plopesc. Vezi definitia »