PRIMENÍT¹, primenituri, s. n. Primenire. [Var.: (reg.) premenít s. n.] – V. primeni. Vezi definitia »

iezuít (iezuíți), s. m. – 1. Membru al ordinului de călugări catolici întemeiat în 1534 de Ignacio de Loyola. – 2. Epitet dat unui om ipocrit, intrigant. – Var. (înv.) iezovit, jezuit. Lat. Iesuita (sec. XVIII), cf. sb. ježovit. – Der. iezuitic, adj. (care aparține iezuiților); iezuitism, s. n. (concepție morală, religioasă și politică a iezuiților). Vezi definitia »

scrădít, -ă, adj. (reg.) 1. (despre plante sau părțile lor) care s-a uscat foarte tare; răscopt. 2. (despre carne, pâine, porumb și alte alimente) care s-a copt prea tare; care s-a ars. Vezi definitia »

REPEZÍT, -Ă, repeziți, -te, adj. 1. Grăbit, făcut în grabă, la repezeală. 2. Care acționează pripit; p. ext. pornit, mânios, nestăpânit; răstit. – V. repezi. Vezi definitia »

PLEBISCÍT, plebiscite, s. n. Consultare prealabilă a cetățenilor, care urmează să se pronunțe prin „da” sau „nu” asupra unui proiect de lege sau a unui act de stat de o importanță deosebită. [Pl. și: plebiscituri] – Din fr. plébiscite. Vezi definitia »