LUCUMÓN s.m. Șef ereditar al unui trib din vechea Etrurie. [< lat. lucumo, lucumonis, fr. lucumon]. Vezi definitia »

árhón s. m. – (Înv.) Boier. – Var. arhonda. Ngr. ἄρχων, gen. ἄρχοντας (Gáldi 154). Sec. XVIII. S-a aflat în concurență cu neol. arhonte, s. m., arhontat, s. n. (arhontat), din fr. Astăzi ieșit din uz, a fost titlu de politețe în epoca fanarioților, ca chir. – Der. arhonie, s. f. (noblețe); arhondar, s. m. (călugăr care răspundea de primirea călătorilor), din ngr. ἀρχοντάρης (sec. XVIII); arhondăreasă, s. f. (călugăriță care răspundea de primirea călătorilor); arhondaric, s. n. (salon destinat călătorilor, în mănăstiri), din ngr. ἀρχον-ταρίϰι; arhondărie, s. f. (salon de primire în mănăstiri); arhondologie, s. f. (heraldică), din ngr. ἀρχοντολογία; arhondologiu, s. n. (carte a boierilor). Vezi definitia »

CHESTERTON [tʃéstətən], Gilbert Keith (1874-1936), scriitor englez. A cultivat aproape toate genurile literare, dar s-a impus mai ales prin romanele filozofice, sociale sau parodic-polițiste, caracterizate prin umorul grotesc și stilul paradoxal („Numitul Joi”, „Povestirile părintelui Brown”, „Omul care știa prea multe”). Vezi definitia »

DICTÓN s. n. expresie devenită proverb; maximă. (< fr. dicton, lat. dictum, sentință) Vezi definitia »

DRACÓN s. n. emblemă zoomorfă a dacilor, reprezentând un șarpe fantastic cu cap de lup și coamă bogată. (< fr. drakon) Vezi definitia »