PATRÓN, -OÁNĂ s.m. și f. 1. Patrician roman socotit în raport cu clienții săi; stăpân socotit în raport cu sclavii săi eliberați. 2. Proprietar, stăpân al unei case de comerț, al unei întreprinderi, al unei fabrici etc.; exploatator. 3. Sfânt socotit protector al unei persoane, al unei comunități etc., care îi poartă numele. [< fr. patron, lat. patronus]. Vezi definitia »

GONFALÓN s. n. steag de război în evul mediu, cu partea liberă despicată (care reproducea stema posesorului). ◊ însemn al vechilor comune italiene sau al unor magistraturi din Italia (medievală). (< it. gonfalone) Vezi definitia »

HIPOLIMNIÓN s. n. strat profund al apei lacurilor, cu temperatură scăzută vara și mai ridicată iarna. (< fr. hypolimnion) Vezi definitia »

SINCROTRÓN s.n. Accelerator de particule de mare putere, în care accelerarea acestora se face mai rapid și cu efect mai mare prin modularea simultană a câmpului accelerator și a câmpului magnetic focalizant. [< fr. synchrotron]. Vezi definitia »

SILOXICÓN s.n. Deșeu care se formează în timpul producerii carburii de siliciu. [Et. incertă]. Vezi definitia »