TÁRE¹ adv. 1. Foarte, mult, extrem. ◊ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îți voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forță, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta» etc.; în opoziție cu în gând) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; (în opoziție cu încet) cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. (În opoziție cu agale, încet etc.) Iute, repede. Prin târg așa mâna de tare... de ți se părea că zboară iepele (CREANGĂ). – Lat. talem. Vezi definitia »

DENOMINARE [cuv. gresit pt. denominalizare! – CM] ACTIUNEA DE REDUCERE A VALORII NOMINALE A INSEMNELOR MONETARE Vezi definitia »

ANOPLÚRE s. f. pl. ordin de insecte ectoparazite fără aripi: diferite specii de păduchi. (< fr. anoploures) Vezi definitia »

retransmítere (re-tran-smi- / -trans-mi-) s. f., g.-d. art. retransmíterii; pl. retransmíteri Vezi definitia »

BAGATELIZÁRE s. f. Acțiunea de a bagateliza; subapreciere, minimalizare. Vezi definitia »