Definita cuvantului broșteni
BROȘTENI 1. Com. în jud. Mehedinți; 3.061 loc. (1991). Culă (1815). 2. Com. în jud. Suceava, pe Bistrița; 7.906 loc. (1991). Microhidrocentrală. Produse textile (țesături din bumbac) și lactate; panificație. Ape minerale carbogazoase. Biserică de lemn (sec. 18). 3. Com. în jud. Vrancea, pe Milcov; 1.975 loc. (1991).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu broșteni
brehní, brehnésc, vb. I (reg.) 1. a hămăi, a grohăi 2. a înțepa cu vorba. Vezi definitia »
SUPLINÍ vb. IV. tr. 1. A ține locul cuiva (care lipsește). 2. A împlini o lipsă, a pune la loc; a completa. [P.i. -nesc. / < it. supplire, fr. suppléer, cf. lat. supplere – a umple din nou]. Vezi definitia »
pristăní (-nésc, -ít), vb. – 1. A locui. – 2. A consimți. Sl. pristati, pristaną (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 294). – Der. pristaniște, s. f. (port, liman), din sl. pristanište. Sec. XVIII, înv. Cf. pristini, vb. (Olt., a consimți), din sb. pristati, pristanem. Vezi definitia »
TROSNÍ, trosnesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lemne și despre obiecte de lemn; la pers. 3) A produce un zgomot specific prin rupere, izbitură, crăpare, ardere etc.; a crăpa, a pocni, a plesni cu zgomot. 2. (Pop.) A pocni, a plesni din bici. 3. A-i pârâi cuiva încheieturile. ◊ Expr. A-i trosni (cuiva) fălcile, se spune când cineva primește o lovitură puternică, când mănâncă cu lăcomie și cu zgomot sau când cască cu poftă. ♦ (Despre pepeni verzi copți) A pârâi când sunt strânși în palme. [Var.: (pop.) trăsní vb.IV] – Cf. trăsni1. Vezi definitia »
CEVENI (CÉVENNES [seven]), Munții ~, masiv muntos în SE Masivului Central francez, alcătuit din roci cristaline și calcare; se prezintă ca o serie de platouri înclinate spre S. Lungime: c. 150 km. Alt. max.: 1.702 m (vf. Lozère). Zăcăminte de huilă. Pomicultură. Creșterea animalelor. Parc național. Vezi definitia »