CUÁNTĂ s.f. Cea mai mică cantitate de energie radiantă, a cărei valoare depinde numai de frecvența radiației. ◊ Teoria cuantelor = teorie care explică o serie de fenomene fizice la scară atomică și subatomică. [Pron. cuan-tă, var. cvantă s.f. / < lat., fr. quantum, pl. quanta]. Vezi definitia »

ADÂNCITÚRĂ, adâncituri, s. f. Parte adâncită, scobită a unei suprafețe; scufundătură. – Din adânci + suf. -(i)tură. Vezi definitia »

ASFODÉLĂ s.f. Plantă bulboasă din familia liliaceelor, cu flori albe. [< fr. asphodèle, cf. gr. asphodelos]. Vezi definitia »

TROMPÉTĂ s. f. instrument muzical de suflat, dintr-un tub conic de alamă, îndoit de două ori și terminat cu un pavilion larg, care emite sunete clare și pătrunzătoare; trâmbiță, goarnă. (< fr. trompette) Vezi definitia »

câcălică s. f. sg. (dim. – în limbajul copiilor) materie fecală. Vezi definitia »